În 2026, una dintre cele mai importante discuții strategice pe care România ar trebui să o aibă nu este despre autostrăzi sau fonduri europene, ci despre cum poate valorifica întregul potențial tehnologic al unui popor care numără aproape 20 de milioane de suflete între Prut și Carpați.
România și Republica Moldova împărtășesc nu doar o limbă, o istorie și o cultură, ci și un profil demografic și educațional extrem de favorabil dezvoltării unui ecosistem tehnologic puternic. Împreună, cele două țări ar putea crea unul dintre cele mai competitive hub-uri de talente IT și inginerie din Europa de Est. Dar pentru asta este nevoie să privim dincolo de frontieră cu realism strategic, nu doar cu emoție.
Date demografice și educaționale
România are o populație de aproximativ 18,9 milioane de locuitori, iar Republica Moldova circa 2,6 milioane (fără Transnistria). Împreună însumează aproape 21,5 milioane de oameni. Din punct de vedere educațional, ambele țări au o tradiție solidă în matematică, fizică și informatică.
În România, numărul anual de absolvenți în domeniile IT, automatică, electronică și inginerie se situează între 13.800 și 14.500 de persoane. Republica Moldova, deși mult mai mică, produce anual circa 2.900–3.300 absolvenți în aceleași domenii. Raportat la populație, Moldova formează proporțional mai mulți specialiști IT decât România – aproximativ 1,1–1,2 absolvenți la 1.000 de locuitori, față de 0,73–0,77 în România.
La olimpiadele internaționale de informatică (IOI) și la concursurile de programare, sportivii moldoveni au obținut rezultate excelente per capita în ultimii 8 ani, depășind frecvent țări mult mai mari. Mulți developeri moldoveni sunt apreciați pe platforme internaționale precum Toptal, Upwork și LinkedIn pentru competențe solide în backend, DevOps, cybersecurity și low-level programming.
Performanța sectorului IT – cifre comparative
În 2025, sectorul IT din România a generat aproximativ 8,7% din PIB, cu exporturi de servicii IT estimate la 8,4 miliarde de euro. Numărul total de profesioniști IT activi este estimat la circa 125.000–135.000.
Republica Moldova, deși economie mult mai mică, înregistrează o pondere impresionantă a sectorului IT în PIB – estimată la 6,9–7,4% în 2025. Exporturile de servicii IT au ajuns la aproximativ 480–520 milioane de euro, ceea ce reprezintă o performanță remarcabilă raportat la dimensiunea economiei. Numărul de developeri activi este estimat între 18.000 și 22.000.
Raportat la populație, Moldova are o densitate tehnologică foarte ridicată. Dacă România are aproximativ 6,6–7 developeri la 1.000 de locuitori, Moldova se apropie de 8–8,5 developeri la 1.000 de locuitori. Această densitate, combinată cu impozitul pe venit de doar 7% pentru sectorul IT (față de 16% în România), face ca Republica Moldova să devină din ce în ce mai atractivă pentru outsourcing și development center-e.
Avantajul fiscal moldovenesc și consecințele sale
Diferența de 9 puncte procentuale la impozitul pe venit este mult mai importantă decât pare. Un developer senior din Chișinău costă o companie românească cu aproximativ 28–34% mai puțin decât unul din București sau Cluj-Napoca, la un nivel similar de competență. Acest avantaj fiscal a dus la apariția unui fenomen clar începând din 2023–2024: tot mai multe companii românești își deschid birouri sau centre de dezvoltare în Chișinău, Bălți sau Cahul.
Moldova a înțeles mai repede decât România că impozitele mici pe IT nu reprezintă o pierdere de venituri la buget, ci o investiție strategică ce atrage capital uman și generează consum, taxe pe muncă și dezvoltare economică indirectă.
Ce s-ar întâmpla într-un scenariu de unire sau integrare economică profundă?
Dacă cele două țări ar forma un spațiu economic și educațional comun (chiar fără unire politică deplină), am crea un ecosistem de aproape 28.000–30.000 de absolvenți IT pe an. Acest volum ar permite atragerea de fonduri de investiții mult mai mari, crearea unor centre naționale de excelență în AI, drone, cybersecurity și semiconductor și negocierea unei poziții mult mai puternice în lanțurile de valoare europene.
Un „Single Tech Market” România–Moldova ar putea atrage anual între 1,8 și 2,5 miliarde de euro în investiții străine directe în tech, comparativ cu circa 650–750 milioane de euro cât atrage astăzi doar România.
Ce putem învăța din experiența Republicii Moldova?
Primul și cel mai important lucru este că impozitul pe IT contează enorm. Moldova a demonstrat că un regim fiscal inteligent poate compensa lipsa de capital, de infrastructură și de piață internă. România ar avea foarte mult de câștigat dacă ar reduce impozitul pe veniturile din IT la 8–10% pentru dezvoltatori și companii care exportă produse cu valoare adăugată mare.
Al doilea lucru este că talentele din Republica Moldova sunt comparabile cu cele din România. Diferențele majore apar la scară, expunere internațională și acces la capital, nu la calitate intrinsecă. Mulți antreprenori români recunosc în privat că unii dintre cei mai buni developeri cu care au lucrat au fost moldoveni.
Al treilea este că un popor comun nu este doar un concept romantic. Din punct de vedere tehnologic, el reprezintă o masă critică de talente, o cultură de lucru similară, o limbă comună și un potențial de integrare rapidă a echipelor. Aceste avantaje sunt extrem de rare în Europa.
Concluzie strategică
România și Republica Moldova au împreună tot ce le trebuie pentru a construi un pol tehnologic relevant la scară europeană: talent matematic și tehnic exceptional, costuri competitive, o diasporă uriașă în Vest și o poziție geopolitică favorabilă în contextul actual de securitate.
Ceea ce ne lipsește este viziunea strategică de a trata cele două țări ca pe un singur ecosistem tehnologic. Impozitul de 7% din Moldova nu este un inconvenient – este o lecție. Lecția că deciziile fiscale inteligente pot schimba fluxul de talente și capital.
Un popor unit înseamnă, în secolul XXI, un singur spațiu educațional, un singur ecosistem de startupuri, un singur fond suveran de investiții în deep tech și o singură ambiție tehnologică.
Dacă vom continua să privim dincolo de Prut doar prin lentila emoțională sau politică, vom rata cea mai importantă oportunitate strategică a generației noastre. Dacă vom ști să construim un spațiu tehnologic comun, vom putea crea nu doar un stat mai mare, ci o națiune tehnologică relevantă pe harta Europei.
Viitorul aparține celor care știu să unească nu doar teritorii, ci și creiere.
