Românii simt de mai bine de un an că „inflația a scăzut”, dar când merg la magazin, la plată sau când plătesc chiria, senzația de scumpire persistă. Nu este o iluzie. Prețurile și salariile evoluează cu viteze diferite, iar acest decalaj explică de ce o inflație mai mică nu readuce automat puterea de cumpărare la nivelul de dinainte de criza din 2022.
Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), inflația anuală a ajuns la 3,4% în martie 2026, cel mai scăzut nivel din ultimii patru ani. Totuși, prețurile de consum sunt în medie cu 41% mai mari față de nivelul din 2021. În același timp, salariul mediu net a crescut la 5.742 lei, cu 11,8% mai mult decât în martie 2025. Sună bine, dar creșterea reală a puterii de cumpărare este mult mai modestă – estimată de BNR la doar 2,1% în 2026.
De ce se întâmplă acest lucru?
Inflația mică vs. nivelul prețurilor
Economiștii fac o distincție esențială: rata inflației (cât de repede cresc prețurile) și nivelul prețurilor (cât costă efectiv lucrurile).
Chiar dacă ritmul de creștere a prețurilor a încetinit de la 16,4% în 2022 la 3,4% în prezent, prețurile au rămas „lipite” la un palier ridicat. O inflație de 3,4% înseamnă că un coș de produse care costa 100 de lei anul trecut costă acum 103,4 lei. Nu s-a ieftinit nimic – doar scumpirile au devenit mai lente.
„Oamenii nu simt rata inflației, ci nivelul prețurilor și puterea de cumpărare”, explică economistul șef al Raiffeisen Bank România, Iancu Guda. „Dacă un kilogram de carne a ajuns de la 35 la 55 de lei în trei ani, o inflație de 3% pe an nu le mai readuce la 35 de lei. Pentru asta ar fi nevoie de deflație – adică scădere efectivă a prețurilor –, fenomen pe care BNR îl evită cu orice preț.”
Salariile aleargă după prețuri, dar nu le ajung din urmă
Între 2022 și 2026, prețurile la alimente au crescut cu 48%, la energie cu 37%, iar chiriile în București, Cluj și Timișoara au explodat cu peste 65% în unele zone. În același interval, salariile medii nete au crescut cu aproximativ 38%.
Aceasta înseamnă că, deși nominal câștigăm mai mult, puterea reală de cumpărare s-a recuperat doar parțial. Un calcul simplu realizat de analiștii de la BCR arată că un salariat cu venitul mediu din 2021 ar avea nevoie astăzi de un salariu cu aproape 2.100 lei mai mare decât are în realitate pentru a trăi la același standard.
Cel mai afectat segment este cel al serviciilor și al chiriilor. În timp ce prețurile la alimente au început să se temperat, costul cu locuința a continuat să crească puternic. Conform INS, cheltuielile cu locuința, apa, electricitatea și gazele reprezentau 27,8% din bugetul total al unei gospodării în trimestrul I 2026, față de 22% în 2021.
Exemple concrete din viața de zi cu zi
O familie cu doi copii din Ploiești, ambii părinți cu salarii medii (împreună 9.800 lei net), cheltuia în 2021 aproximativ 2.850 lei pe lună pe alimente și băuturi. În 2026, același coș de cumpărături costă 4.050 lei, deși inflația anuală este „doar” 3,4%. Diferența de 1.200 lei a fost parțial acoperită de majorările salariale, dar a consumat aproape toată creșterea veniturilor.
Situația este și mai dramatică pentru pensionari. Pensia medie netă a ajuns la 2.480 lei. Cu toate indexările succesive, puterea de cumpărare a unui pensionar din 2026 este cu aproximativ 12% sub nivelul din 2021, potrivit calculelor sindicatelor.
Chiriile reprezintă un alt șoc. Un apartament de două camere în București se închiriază în medie cu 650-750 euro/lună în 2026, față de 380-450 euro în 2021. Creșterea salariilor nu a ținut pasul cu această explozie.
Ce spune Banca Națională?
În ultimul său raport asupra inflației, BNR recunoaște explicit acest decalaj. Instituția prognozează că creșterea reală a salariilor va fi pozitivă în 2026 și 2027, dar subliniază că „procesul de ajustare a puterii de cumpărare va fi unul de durată”.
Guvernatorul Mugur Isărescu a declarat recent că „inflația este sub control, dar efectele cumulative ale celor trei ani de inflație ridicată nu pot fi șterse peste noapte”. BNR estimează că abia spre finalul anului 2027 puterea de cumpărare a populației ar putea reveni la nivelul de dinainte de pandemie, în condițiile menținerii unei inflații sub 3%.
De ce nu scade nimic?
Există mai multe motive structurale:
- Marjele de profit ale companiilor au crescut semnificativ după 2022. Multe business-uri nu au redus prețurile odată cu temperarea costurilor de producție.
- Costurile cu forța de muncă au crescut, iar aceste creșteri sunt transferate în prețuri finale.
- Piața imobiliară funcționează după alte reguli – cerere mare, ofertă limitată, credit ieftin relativ.
- Serviciile (frizerie, restaurante, reparații, sănătate privată) au o inerție mare în creșterea prețurilor.
„Avem o inflație de tip «greedy inflation» – determinată nu doar de costuri, ci și de dorința de profit maxim”, consideră economistul independent Aurelian Dochia.
Ce pot face românii?
În fața acestui decalaj prețuri-salarii, specialiștii recomandă câteva măsuri practice:
- Bugetare strictă pe categorii (metoda 50/30/20 nu mai funcționează la fel de bine; mulți au trecut la 60/25/15).
- Optimizarea cheltuielilor cu alimentele – discounturi, branduri proprii, reducerea risipei.
- Negocierea chiriilor sau mutarea în zone mai puțin scumpe.
- Dezvoltarea de venituri suplimentare – freelancing, investiții sau antreprenoriat.
- Economisirea inteligentă – fonduri de investiții și diversificare, nu doar depozite cu dobânzi mici.
Concluzie: Recuperarea este lentă și inegală
Inflația mai mică din 2026 este o veste bună pentru economie și pentru planificarea pe termen lung. Ea permite BNR să relaxeze treptat politica monetară și să reducă dobânzile. Însă pentru buzunarul românului obișnuit, această veste bună vine cu o întârziere dureroasă.
Prețurile au urcat rapid și au rămas sus. Salariile cresc mai lent și recuperarea puterii de cumpărare se face într-un ritm mult prea lent pentru mulți. De aceea, fraza „inflația a scăzut” sună cinic pentru o familie care plătește cu 60% mai mult pe același coș de cumpărături decât plătea acum cinci ani.
Până când prețurile vor începe efectiv să scadă – lucru puțin probabil în următorii ani –, singura soluție reală rămâne creșterea veniturilor mai rapid decât creșterea prețurilor. Din păcate, acest lucru nu se întâmplă uniform în toată economia românească.
În 2026, românii nu trăiesc mai ieftin. Trăiesc într-o economie în care scumpirile s-au oprit, dar facturile rămân dureros de mari.
