În spatele discursurilor despre democrație locală și descentralizare se ascunde o realitate mult mai crudă. În mai 2026, o mare parte din România nu este guvernată de la București, nici de la Bruxelles, ci de către adevărați baroni locali – președinți de consilii județene, primari de orașe mari și rețele de afaceri locale strâns legate de ei.
Aceștia nu mai sunt simpli politicieni. Au devenit seniori feudali moderni. Controlează bugetele județene, companiile de utilități, fondurile europene, poliția locală, inspectoratele de construcții, direcțiile de sănătate și chiar o parte importantă a presei locale. Au creat adevărate feude în care competiția reală este aproape inexistentă.
Cum arată acest feudalism modern?
Un baron local controlează de obicei un județ sau o zonă metropolitană prin câteva pârghii esențiale:
- Distribuirea contractelor publice către firmele „prietene”
- Controlul asupra angajărilor în instituțiile deconcentrate
- Influența asupra organelor de anchetă și control la nivel local
- Folosirea fondurilor europene ca sursă personală de putere și îmbogățire
Potrivit unui studiu realizat de Expert Forum în 2025, în 31 din cele 42 de județe ale României, peste 70% din contractele publice de lucrări și servicii au fost câștigate de firme aflate în legătură directă sau indirectă cu familia, prietenii sau asociații președintelui de consiliu județean sau ai primarilor principali. Cifrele nu s-au îmbunătățit semnificativ în 2026.
Acest sistem este extrem de stabil pentru că oferă tuturor părților implicate un interes comun. Primarul are nevoie de președintele de consiliu județean pentru fonduri. Președintele are nevoie de primari pentru voturi. Afaceristul are nevoie de amândoi pentru contracte. Toți au nevoie ca sistemul să rămână exact așa cum este.
Ceea ce este fascinant este cât de deschis funcționează acest mecanism. Nu se mai ascunde bine. Este aproape institutionalizat. Schimbarea unui guvern la București schimbă rareori echilibrul de putere la nivel local. Baronii locali au învățat să se adapteze rapid la orice culoare politică a guvernului central. Unii sunt cu PSD, alții cu PNL, alții cu USR sau alte partide – dar interesele lor concrete rămân aceleași.
Cel mai grav efect al acestui feudalism modern este că distruge dezvoltarea reală a României. Un antreprenor care vrea să facă o investiție serioasă într-un județ controlat de un baron local are două opțiuni: fie intră în rețea și plătește „taxa de protecție” (sub diverse forme legale sau semi-legale), fie renunță sau pleacă în alt județ – sau în alt stat.
Astfel, România este fragmentată nu doar administrativ, ci economic. Există județe unde afacerile reale sunt aproape imposibile fără relații cu sistemul local, și există zone (puține) unde rețelele feudale sunt mai slabe și economia funcționează ceva mai normal.
Sistemul central tolerează acest feudalism local pentru că are nevoie de baronii locali la alegeri. La rândul lor, baronii locali tolerează guvernul central atâta timp cât nu le afectează afacerile. Este un pact de neamestec reciproc foarte eficient.
România anului 2026 nu mai este o democrație liberală modernă. Este un hibrid ciudat între un stat centralizat formal și un ansamblu de feude locale controlate de baroni politici și economici.
Iar cetățeanul obișnuit plătește nota de plată prin servicii publice proaste, taxe mari, lipsa investițiilor reale și un sentiment permanent de impotență în fața sistemului.
Feudalismul nu a dispărut în România. S-a modernizat.
